Trafic cu Hituri (runda 148)

Nu conteaza cine suntem. Insa conteaza ce devenim, pana unde ajungem. Ciudat e ca drumul face intotdeauna parte din viata, pe cand destinatiile… uneori. Poate ne pregatim, prea indelung, calatoria.

Pana la urma, dupa ce, in cateva randuri, victoria te infrange, iti dai seama ca mai mult nu inseamna intotdeauna, necesar, mai departe.

Pana la a ne asuma, din nou, destinul de cataratori, poate n-ar fi rau sa ne raspundem la intrebarea asta: de ce cadem?…

Saptamana trecuta, la Trafic cu Hituri, cei de la Dire Straits („So far away”) s-au impus fara probleme in fata contracandidatilor, cu 11 voturi. Departe de tot, cu cate 3 nominalizari, Led Zeppelin („Over the hills and far away”) si VH2 („Departe de noi”) si-au asigurat si ei prezenta pe podium, in timp ce ultimele locuri le-au revenit, cu  cate o singura optiune, celor de la Holograf („Undeva, departe”) si Rolling Stones  („Far away eyes”). In total, am numarat 19 voturi, pentru care va multumesc tuturor celor care au ales sa isi arate astfel pretuirea pentru muzica buna. Ca de obicei, va astept la urnele muzicale pana duminica, la ora 24.00, pentru a va alege hitul favorit, in cazul in care veti gasi ceva pe placul vostru.

Pentru aceasta saptamana, la Trafic cu Hituri,propunerile mele sunt: Bon Jovi feat. LeAnn Rimes („Till we ain’t strangers anymore”), Cristian Buica („Pana la tine”), Cinderella („Don’t know what you got till it’s gone”), Foreigner  („Until the end of  time”) si Savoy („Pana la lacrimi”).

Spor la vot!

Poveste de vis (105)

Cand n-a mai avut nimic de aratat, lumea a inceput sa arate cu degetul…

Realitatile ei au devenit adevaruri ghemuite-n oglinda: se caznesc sa incapa, se chircesc sa ia forme nefiresti si stupide, iar zambetul acela sclipicios nu-i al lor. Nu mai spun, nu mai dau, numai iau, iar cand vin, ele pleaca, de fapt, prefacandu-se, din noapte in zi, doar sa prinda…

Se gandea ca, in sinea Lui, pana si Dumnezeu s-a schimbat. Deh, pana la urma, batranul de deasupra ramasese singurul, etern oportunist…

Intr-o zi, ce nu anunta nimic neobisnuit, isi sfarama glezna, ca de-un ciot, de propriul lui adevar, infipt in colbul din drum. Il privi la-nceput cu furie drept in ochi, gata sa-l striveasca, la pas, insa, dupa o clipa, ramase uluit:

– La-nceput m-ai uitat! Apoi m-ai pierdut. Esti exact ca si ceilalti…

Era adus de spate, cu obraji gauriti de un gol inexpresiv in priviri. Tremura in timp ce-i vorbea pe tonul acesta plin de repros, ghemuit, dar strangea la piept un ciob dintr-o oglinda-n care privea. Se privea, pe furis…

Isi aduse aminte de vorba tatalui sau: cand adevarul tau devine al lor, de vina esti tu…

Il stranse la piept, impingand cu calcaiul ciobul de-oglinda-n pamant: orice zi poate fi prima zi, numai adevarul, in sinea lui, nu se poate schimba.

De-o vreme, lumea se obisnuise sa auda, sa vada doar ce voia. Doar ca acum nu-i mai pasa, lumea lui era Ea…

PS: In caz ca inca n-ai votat la Trafic cu Hituri, o poti face pana duminica seara, la ora 24.00. De dragul muzicii bune…

sursa foto

Trafic cu Hituri (runda 147)

Drumul care leaga, pentru macar o viata, doi oameni, e altfel decat toate potecile banale ce duc spre acelasi seducator nicaieri. Cand esti pe-un astfel de drum, iti dai seama ca, mergand din ce in ce mai departe, cu fiecare pas, te apropii…

Saptamana trecuta, la Trafic cu Hituri, doar doua dintre cele cinci propuneri muzicale au contat, restul de trei nereusind sa primeasca nici macar un vot din partea celor care au trecut pe aici. Asa cum era de asteptat, dupa experientele anterioare, Nicu Alifantis („Decembrie”) si-a adjudecat runda, cu 12 nominalizari, urmat, destul de departe, cu 4 optiuni, de soundtrack-ul din „Frumoasa si bestia”, adica Anastacia („Once upon a december”). Si de data aceasta, la fel ca-n saptamana care s-a incheiat, va astept la urnele cu cantec pana duminica, la ora 24.00, pentru a va alege hitul favorit.

Pentru aceasta saptamana, la Trafic cu Hituri, ele sunt: Dire Straits („So far away”), Holograf („Undeva, departe”), Led Zeppelin („Over the hills and far away”), Rolling Stones  („Far away eyes”) si VH2 („Departe de noi”).

Spor la vot!

Trafic cu Hituri (runda 146)

Uneori, ma gandesc ca geneza muzicii rezida din intaiul cantec de leagan. Cand Omul s-a apucat sa-si croiasca drum prin suflete si prin univers, a inceput sa cante. Si era iarna…

Saptamana trecuta, la Trafic cu Hituri, bunicuta rock-n roll, Tina Turner („Simply the best”) tocmai si-a facut un cadou frumos, la implinirea celor 73 de ani, reusind sa se impuna si aici, in fruntea clasamentului, cu 11 nominalizari. Foarte departe, Bryan Adams („Summer of 69 – The best days of my life”) si-a atarnat la gat argintul rundei, cu 3 voturi in dreptul lui, in timp ce mai versatul Frank Sinatra  („The best is yet to come”) a trebuit sa se multumeasca, din pacate pentru el, cu doar 2 sufragii. Muzica noua si aerul fresh al Leonei  Lewis („Better in time”) n-au captat atentia decat a unui singur fan, in timp ce aceia care au trecut pe aici au ramas indiferenti la trilurile lui Stefan Banica („Esti tot ce am mai bun”). In total, am numarat 17 voturi, pentru care, tot ca de obicei, va multumesc si-mi ridic palaria, in numele muzicii bune.  Asa cum v-am obisnuit deja, va astept si de data aceasta, pana duminica, la ora 24.00, tot aici, sa va alegeti hitul favorit, dintre cele cinci propuneri muzicale.

Pentru aceasta saptamana, la Trafic cu Hituri, ele sunt: Nicu Alifantis („Decembrie”), Anastacia („Once upon a december”), Michael Buble („Cold december night”), Directia 5  („Decembrie”) si Norah Jones („December”).

Spor la vot!

Poveste de vis (104)

Exista o nebunie care te arata frumos, dupa cum exista o nebunie care te infatiseaza ridicol. Le-am pe-trecut pe ambele, repetitiv, aproape obsedant, fara ca asta sa ma faca sa simt ca traiesc mai intens, pe deplin…

Mai e si nebunia aceea patologica, ce uneori iti pare ca se furiseaza prea aproape, si-atunci iti sufli-n pumnii reci cate un abur de convenienta, cate o norma, un aer serios. Si iar cazi in ridicol…

Cunosc nebuni. Si nebunii. Si ma cunosc pe mine: cu gandurile in spagat, fandand spre-o singura imagine, din orice unghi, in orice zi, stangaci.

Experienta nebuniei n-o dobandesti, in realitate, niciodata. Fie te-ntrebi, natang, de ce n-ai indraznit mai mult, fie, epuizat, iti spui ca n-ai stiut sa te-opresti la timp. Data viitoare insa…

Dar… deh, cand viata-ntreaga tu ti-o petreci cu mainile incrucisate, langa piept, devine-aproape imposibil ca, intr-o clipa, sa iti desfaci, cu nonsalanta, aripile, premeditandu-ti zborul.

Iar cand, bezmetic, iti rastignesti de grinzile vazduhului incheieturile, ravnind mai mult dintr-o pretinsa libertate de-a lua in piept, intaiul, orice-adiere de vant si orice-apus sau rasarit de soare, aproape iti asumi, paradoxal,  de ne-nteles, fatalitatea ascutisului de varf de sulita, ce dintr-o zi iti incepe sa ti se-odihneasca intre coaste.

Sigur, in orisicare dintre lumi, tu vei descoperi un deficit de normalitate. Si niciodata… suficienti nebuni, pe tabla de sah, pentru atat de multe nebunii in diagonala: inexplicabile, bolnave sau nevinovate.

Din fericire, singurul motiv pentru care n-am luat-o razna este ca Dragostea e cea mai nebuna acrobatie a inimii. In doi…

PS: In caz ca inca n-ai votat la Trafic cu Hituri, o poti face pana duminica seara, la ora 24.00. De dragul muzicii bune…