Exista cateva lucruri ce-ar putea sau ar trebui sa fie importante in viata. Si mai existam noi, cei care, de cele mai multe ori, nu le acordam nici cea mai mica importanta. Le asezam mai intai cu grija deoparte, si odata cu trecerea timpului le inmormantam in balast, in nimicuri.
In fiecare zi, intalnesc oameni ce traiesc inclestati ca de-o prada de aceste felurite nimicuri. Le prioritizeaza, si le trec in agenda, participa la training-uri si devin specialisti in management-ul nimicului. Iar apoi ii invata pe altii, cum sa gestioneze mai bine nimicuri ce nici macar nu le apartin.
Demult, bunica mea adunase niste castraveti frumosi din gradina. Facea niste muraturi Magdoş-neni, cum ii ziceau unguroaicele si evreicele ei, de si omusorul isi lingea degetele de placere. Bietul Todor, adica bunicu-meu, cumparase exact in aceeasi zi niste castraveti prapaditi de la piata, culmea, tot pentru muraturi. Le era vremea. Econoama de felul ei si nitel avara, Magdos-neni se gandise ca va trebui cumva sa-i foloseasca pe toti, doar n-o arunca banii batranului la tomberon: asa ca i-a asezat la fundul borcanului pe aia falosi, iar deasupra, printre doi Istenem, i-a inghesuit cumva si pe cei rapciugosi si bubosi, doar ca n-a mai reusit sa lase loc si de-o aspirina. Peste-un an, imi amintesc ca jumatate i-a aruncat, au mucegait toti, si zeama li se transformase-n posirca.
Asa si noi. Adunam. Ingramadim. Inghesuim tot. Acumulam peste masura diforme nimicuri. Si pierdem din vedere cam tot ce conteaza.
Nu mi-e de mirare ca ne aneantizam. Niciodata nimicului nu i-a fost acordata o atat de mare importanta…
Adi Voicu, Coltu, G1B2I3, Hidalgo, Luna Patrata, Mesterul Manole
34 comentarii
Comentarii RSS URI identificator TrackBack






Imi place articolul tău. Se nimeşte să-l citesc într-o conjunctură în care chiar sunt întristată de această importanţa a nimicului care, în nu aduce nimic decât suferinţă celui strângător. Îmi place Metalica dar sunt mai degrabă în situaţia cântecului What can I do a formaţiei Smokie. Ar trebui să ne gândim cât de preţioasă e viaţa şi deci mă gândesc că ar trebui să fie dusă bine, cât mai bine …
Viata e ca pescuitul la copca. Nu toti se pricep, dar tuturor le e foame. Si da, uneori ai impresia ca asteptarea nu merita
Multumesc pentru clip!
[...] ce-mi pare de-a dreptul ciudat e ca n-au inteles, ori nu vor sa priceapa ca nimicul, chiar concentrat, decantat prin minti odihnite, nu va putea fi niciodata mai mult decat [...]
[...] viaţa pe care o trăim. Subiectul, mi-a fost inspirat de Teo Negură, prin a lui postare despre nimicuri, despre lucruri care ne prind şi ne ocupă viaţa, când de fapt sunt doar umpluturi. În acest [...]
[...] ia-ți jegurile, îi spusese, trântindu-i în față câțiva saci cu lucruri alandala, cu nimicuri adunate de prin casă, ia-ți jegurile și du-te dracului, țipase, vărsând conținutul sacilor [...]
Cateodata arunc la gunoi nimicurile adunate si ma simt bine, apoi ma apuc sa adun din nou….
Pacat ca nu prea invatam de la bunicile noastre atunci cand ar trebui.
Sincer sa fiu, bunicii erau si mai strangatori decat noi, dar mai adunau si lucruri bune
[...] Teo Negură.Nimicuri [...]
De fapt intreaga noastra viata este formata din…nimicuri ! Pentru …nimic , muncesti { sa fi sanatos de cate ori am patit asta !}, si tot pentru nimic …{ ca doar n-ai sa-mi spui ca ce facem “noi” in viata chiar inseamna ceva in …istoria Pamantului, a vietii pe pamant} traim insa…pentru NIMIC, ne batem cu o indarjire demna de o cauza mai buna .Ti-a dat prin cap sa faci postarea si pe blogul ” Porcilor Abjecti” ?Si sti care-i treaba ? Melodia alora de la Metallica…se potriveste perfect cu postarea dumitale!Pentru asta te felicit ! Asta inseamna mon cher, sa ai HAR !Iti doresc un inceput de saptamana cat mai bun si eventual …profitabil si astept iin continuare asemenea postari !
Bine te-am regasit, Mariane! iti multumesc pentru vorbele bune. Stii, am oscilat intre piesa asta si cea de la Kansas, “Dust in the wind”, care mergea si ea foarte bine… Ma bucur sa stiu ca ai gasit-o potrivita
Sa ai o saptamana usoara si placuta, ne revedem la Trafic, daca vii la vot
Nimicurile sunt numai acele intamplari din cauza carora aruncam intreg borcanul…
Alea sunt nimicuri grele deja
Vezi tu, ne schimba centul de… greutate. Zic asta pentru ca exact cand centrul universului tau l-ai muta in borcan, realizezi ca acesta a devenit subit mai usor
Atat timp cat o sa avem “nimicul ” ca valoare, pus de “nimeni” acolo, vam merge spre “nicăieri” şi vom ajunge “niciunde”.
E unul din cele mai triste jocuri de cuvinte din viata noastra, si asta pentru ca le conferim zilnic un sens…
Fireşte că istoria nu va consemna cât de des a fost invocat, peste an, Istenem de mult gospodina Magdoş-neni …
Şi, teamă îmi este, nici că omuşorul, privat de linsul degetelor, se va fi consolat într-un fel sau altul!
Chapeau, mon ami!
Cred ca pentru multi din noi, muraturile si zacusca bunicii raman unice, dar abia dupa ce bunica nu mai e… Apropo de zacusca, o facea cu boabe de fasole, asa-n stilul unguresc, si zau ca mi-e dor de treaba aia
multumesc ca mi-ai amintit! Am tendinta sa uit tot timpul ca nu are rost sa adun nimicuri
Pentru putin
Bun venit pe aici!
Nici nu trebuie sa bagam in seama nimicurile. Ne fac viata prea dificila.
Asa este, experientele adunate din orice moment si pana in orice moment ar trebui sa ne re-confirme realitatea asta…
[...] zic că ar merita să daţi o raită şi pe la teo negură, luna pătrată, meşterul manole, rokssana, melly, lavii, zinnaida, hidalgo, vultureşti, [...]
[...] Teo, Noapte buna copii, Icepickk’s, Mădălina, Colțul cu muzică Like this:LikeBe the first to [...]
Zilele trecute mă gândeam cum adună omul o viaţă întreagă o mulţime de nimicuri iar apoi când trece în …nefiinţă o mare parte din ceea ce a adunat ajunge la tomberon.
Exact asa se intampla, am experienta… debarasarii de astfel de multe si marunte nimicuri. E trist sa vezi cum ne irosim.
Frumos articol. Ce-i drept trebuie sa fim mai selectivi cu lucrurie pe care le lasam sa ne ocupe gandurile, care devin vorbe, care devin fapte.. Mi-aduce aminte de povestea borcanului cu pietre si nisip. Ce bine ar fi sa incepem ziua cu pietrele cele mari, lucrurile care conteaza cu adevarat, si nimicurile sa se piarda printre ele.
Salutare si bun venit pe aici! Aaa, da, mi-am amintit acum povestea cu pietrele si nisipul, parca era un profesor in fata cursantilor. Uite, la asta nu ma gandisem atunci
[...] Gazorica, Anca, Gabi, Simina, Rokssana, Catrinel, Melami, Aura Georgescu, Suflet de femeie, Teo Negură, Daniela, Adrian Pascu, Tzukutza, Victor Ciutacu, Gabi Cojocaru, Cris-Mary, Sorana, Dan, G. Zoltan, [...]
iar eu stau şi mă întreb (şi nu-i prima dată că o fac) aşa cum se întreabă ei:
poate doar să încerc să nu mă las invadat de nimicuri, copleşit, înghiţit de ele.
Cred ca toti avem o oarecare vocatie a nimicului, important e sa nu-i cadem prada, sa nu ne devina inceput si capat de drum…
Multam fain pentru piesa, o ador
Nimicurile au azi din ce în ce mai multa valoare. Unii oameni le aduna. De nimic…
Asa e, am intalnit colectionari de Nimicuri…
Hmmm…da, ce mancare de fasole facea bunica si ce muratari ii ieseau bunicului…mi-ai facut pofta, Teo
Intre atatea butoane, luminite si chichite… ma dau batut
Faine amintiri, prietene…
[...] Mesterul, Coltu, Hidalgo, Teo Negura. Share this:DiggLinkedInRedditEmailStumbleUponPrintTwitterFacebookLike this:LikeBe the first to [...]