Isi scrisese cartea pe picior de plecare. Si totusi, ar fi vrut sa scrie cele mai frumoase randuri. Dar isi aminti ca-ntre copertile de sticla erau zilele vietii lui…
Si-ar fi dorit un altfel de drum, care sa nu se descheie in atatea ras-cruci, si-ar fi dorit pasi de rezerva pe care sa-i aseze, incet, intre filele de praf ale scrierii trecerii printre fire de scrum.
Aleile umplute ca dupa ploi grele de urmele pasilor goi ii tradau căutarea pierdutelor sensuri, ratacitoarea greseala si dorul mai viu decat orele in care nu-nceta sa viseze visul aceleiasi regasiri. Si toate se scrisesera singure parca, peste indelungatul acum.
Drumul spre inainte trecea prin urmele pierdute, cate una, prin talpi dezgolite ca un cos fara fum, asa ca trebuia sa le regaseasca, sa le rescrie… Poate nu pasise atent. Sigur asta era, mereu il tradau pasii nesiguri, naivitatea gleznelor nefiresc de subtiri. Dar se gandea c-o s-o faca, c-o sa-si ceara iertare si drumului, altfel n-ar mai putea sa plece nicicum.
Ar trebui sa privesc înapoi, ca si cum mi-as intoarce pasii pe dos, isi spuse in gand, scapandu-si genunchii pe jos. Nu se ruga niciodata, uitase-ntr-o zi s-o mai faca, dar era ceasul iertarilor.
Departe, soarele îngenunchease si el pe un deal si se caznea sa incapa prin coperta de sticla pe-o pagina goala. Ar fi vrut sa ia si el puţină lumină, aşa ca stranse cu putere cartea la piept.
Avea atata nevoie de un miracol…
Salutare tuturor: Adrian Voicu, Alecu Racoviceanu, Alex Mazilu, Gabi123, Gabitu, Gabriela Elena, Gabriela Savitsky, Gand, Link Ping, Luna Patrata, Mesterul, Nea Costache, Stropi de suflet, Teo, Teo Negura, Veronicisme, Zamfir Pop.
Like this:
76 comentarii
Comentarii RSS URI identificator TrackBack
[...] intalnit, in alta zi, un mers curat si repezit, cu pasi dezordonati, ce si-au plecat privirea rusinati cand m-au zarit, asa… [...]
[...] cand ti se pare ca lumea aceasta iti invadeaza pana si beciurile privirii, e bine sa faci un pas inapoi, spre a-ti pastra perspectiva si cel mai bun [...]
[...] in pasii ezitanti sau strambi pe care i-am lasat in urma, n-am fost nicicand versat sa socotesc. Insa m-as [...]
[...] Nu eşti la locul tău! În curând, şiroaie de paşi repeziţi o să-ţi răpăie înainte. Vrei să pierzi [...]
[...] pe Ben Iehuda-ntr-o vitrină Şi eu eram c’un pas în urma ei… Avea un trup superb, de Messalină Ş-un picioruş sculptat parcă de zei. Să-mi [...]
[...] asta a amintirilor e ca o pajişte pe care numai umblând-o, iarba-ţi răsare din paşi. Iar amintindu-mi, mă simt acum ca indianul acela bătrân, cititorul de [...]
[...] răspunsul îţi bate la geam ne-ntrebat, când alergi a pustiu din temniţi scăpat şi când paşii îţi plâng obosiţi cu-n oftat, tu cântă-ţi [...]
[...] sa traga niste sfori si noi sa ne miscam intr-un ritm impus, ca noi singuri trebuie sa ne stabilim pasii, nu e in regula sa ne tot spuna cineva ce sa facem, cum, cand si de ce, pentru ca pur si simplu [...]
[...] pamantul pe care mergi, pe care-l calci fara sa te gandesti la el – durere încorporata in pasi ca cerul in ochi – ai simţi deodata ca sufera din pricina ta, fiindca pasii tai sunt grei, [...]
[...] prin sufletul meu. N-aveam prea multe alegeri la îndemână, aşa că am continuat, printre paşi, să visez: ce-o fi [...]
[...] să-i închizi ochii. Dar la poarta casei tale veghează dragostea – şi mi-am tras paşii înapoi ca la ieşirea cu icoană din biserică. Cânt răguşit pe sub ferestrele casei tale, cum [...]
[...] paşi ce au făcut prin casă Şi pentru care plată nici nu cer De-ar fi pornit pe-o cale glorioasă Ar [...]
[...] ridicat, ai facut pasul ce ramasese-ntre noi si m-ai cuprins in brate aproape salbatic, mi-ai muscat buzele rosii cu gust [...]
[...] ridicat usor, pasind pe varfuri prin iarba ce-mi ajungea pana la glezne si m-am apropiat incet de tine, pe nisip… [...]
[...] născut în România, dar cred că e păcat să nu faci chiar nimic din ţara ta. Pentru-nceput, la pas, poţi încerca să ţi-o apropii. Până la urmă, nu-i aşa, nici chiar cea mai banală [...]
[...] când călătoresc mi-l iau cu mine pe acasă, ca pe-o icoană-n faţa căreia-n apus te-nchini, îngenunchind ca [...]
[...] Pa?i de rezerv? « Teo Negur? [...]
[...] prin Timp dezlegat la şiret. Toţi facem asta. Unii ne-mpiedicăm mai devreme, alţii puţin mai încolo. Dar, într-un târziu, fiecare cădem. Şi-apoi ne [...]
[...] la urmă, dacă tot e să-mi născocesc o dorinţă, aş vrea să mă trec în [...]
[...] o nălucă smulsă din simţiri, mă agăţam de mâna-i mică şi începeam uşor a râde. Prinse pe degete, [...]
[...] M-am ridicat tiptil pe vârfuri, s-o trag de cozi, să-mi mai rămână, şi mi-a strigat că-s prea nebun. Dar mi-a zâmbit frumos apoi, când şi-a găsit o floare-n tâmplă, şi mi-a trimis un stol pe umăr, să mă descânte, în surghiun. [...]
[...] zilele acestea cu o prietenă despre o problemă de-a ei. iar întrebarea pe care mi-a pus-o, printre [...]
[...] Gabitu, Gabriela Savitsky, George Valah, Link Ping, Luna Patrata, Mirela Pete, Rokssana, Teo, Teo Negura, Theodora, Vaania, [...]
[...] Nea Costache, Teo Negură, Vania, [...]
[...] Mazilu, Caius, Clipe de Cluj, Gabi123, Luna Patrata, Mirela Pete, Rokssana, Stropi de suflet, Teo, Teo Negura, Theodora, Vania, World of [...]
Hmmm…era ultima mea postare de pe Facebook.
Teo, multam fain!
Cu drag,
Simo Brumar
Ar trebui să privesc înapoi, ca şi cum mi-aş întoarce paşii pe dos… era ceasul iertărilor
Like!
Multumesc mult!
Buna dimineata, n-am inteles eu prea bine ce-ai vrut sa spui, cred ca te refereai la faptul ca postarea asta a aparut si pe facebook si i-ai dat like… Oricum, iti multumesc, sa ai o duminica faina!
Teo, ma refeream la o imagine foarte asemanatoare postata de mine. Atat.
O seara faina si tie!
Aaaa, nu intelesesem, e OK:)
[...] Wolf, Ana, Coolnewz, Gina, Daurel, Redsky, Scorpiuţa, CELLA, Nea Costache, Flavius Obeadă, Teo Negura, Carmen Negoiţă, Zina, Vera, Ana Usca, Buimacii, Caius, Gabi123, Gabriela Elena, Gabriela [...]
[...] CARMEN, Danielle Wolf, Ana, Coolnewz, Gina,Daurel, Redsky, Scorpiuţa, CELLA, Flavius Obeadă, Teo Negura, Carmen Negoiţă, Zina, Vera, Ana Usca, Buimacii, Caius, Gabi123, Gabriela Elena, [...]
[...] Ioan Sorin Usca, Luna Patrata, Mesterul, Mirela Pete, Nea Costache, Rokssana, Stropi de suflet, Teo, Teo Negura, Theodora, Vania, World of [...]
[...] ,luna patrata ,linkping ,ivanuska, klausen, vacitim ,gabrielaelena, teonegura, ragnar, [...]
[...] [...]
Nu regret niciun pas lasat in urma mea… bun, rau, mi-l asum. Dar de multe ori simt ca mi-ar prinde bine o minune. macar una mica mica, micuta, minuscula.
Pana la urma, Cati, e firesc sa mai si regreti, nefiresc ar fi sa nu ti-i asumi
Si Doamne, cat mi-as dori o minune mica, una care pentru Tine nu-nseamna decat poate un deget intins, dar pentru mine inseamna Viata…
Sa ai o zi frumoasa, Cati!
[...] ascultaţi-o, vă rog, pe Rhema Marvanne rostind această rugăciune cu sufletul, cu vocea şi cu toată fiinţa ei [...]
[...] Paşi de rezervă – Teo [...]
Din pacate, pasii ce-i lasam in urma, nu mai pot fi rescrisi!
O zi minunata Teo!
Salutare nea Costache, ai dreptate, dar mersul, din fericire, ni-l desenam continuu din pasii pe care urmeaza sa-i facem
O zi faina si tie!
[...] Paşi de rezervă – Teo [...]
[...] Paşi de rezervă [...]
[...] de pietoni. Problema e că, după cum mă cunosc, în 9 situaţii din 10 aş fi făcut aceeaşi greşeală, neatenţia sau graba n-au nimic de-a face cu asta. Dimpotrivă, în general reduc viteza când mă [...]
[...] straină. Dar când te bagi ca musca-n lapte, veleitar, să râzi de alţii, ar fi de o minimă decenţă, să ştii că se pronunţă Bakingăm, şi nu Bakingam, în loc de Buckingham iar în sport, [...]
[...] CARMEN, Danielle Wolf, Ana, Coolnewz, Gina,Daurel, Redsky, Scorpiuţa, CELLA, Flavius Obeadă, Teo Negura, Carmen Negoiţă, Zina, Vera, Ana Usca, Buimacii, Caius, Gabi123, Gabriela Elena, [...]
[...] :) [...]
[...] curăţenia, altfel ar fi neglijat orice aprecieri asupra aspectului…” – îşi zise, decis să încerce un Biftec [...]
[...] era lui Dumnezeu cetate mare: „E vorba de o cetate foarte decăzută-n moravuri, dar de care [...]
[...] fi privit şi ca tip al lui Iisus, pornind de la nume şi de la arhieria sa. „Şi l-am văzut pe Iisus, marele preot, îmbrăcat cu haine murdare. […] Se înţelege în mod pios că aceasta s-a [...]
Cred ca un drum neted, drept, fara rascruci ne-ar plictisi, ne-ar face sa ne prabusim.
Asa este, subscriu ideii tale, pe un drum far’ de ras-cruci ne-am simti libertatea crucificata. Libertatea alegerii, vreau sa spun…
[...] Teo Negură.Paşi de rezervă [...]
[...] Paşi de rezervă – Teo Negura [...]
Toate astea-s ale mele? Cam nehotarât, ba ma duc, ba ma-ntorc… Plec trist si cu inima îndoita, cu talpile târâite dar ma întorc mai sigur pe mine.
O viata fara ezitari ar fi de-a dreptul plictisitoare, Dane
Libertatea alegerilor e ca aerul inaltimilor unde zboara numai condorul…
Drum bun spre tine!
Nu mi-as dori ca drumul vietii sa fie fara rascruci, poate pentru ca l-as parcurge din inertie, dezinteresata.
Poate o sa ti se para ciudat, dar consider eu ca doar asa ai posibilitatea de a alege pe care drum sa pasesti odata ajuns la o rascruce. Nu ai fii nevoit sa mergi pe un drum trasat de altcineva. Satisfactia implinirii, este mult mai mare atunci cand privesti inapoi si vezi ca drumul ales de tine, chiar daca a fost plin de obstacole, prapastii, foc mistuitor, mocirla si poate din cand in cand, cate o bucatica din el presarat cu petale de trandafiri, l-ai parcurs cu fruntea sus pana la capat. Dar a fost alegerea ta.
O seara frumoasa iti doresc Teo !
Eu sunt mai inversunat, imi potrivesc pasii inventandu-mi singur rascruci pe-un drum spre maine ca un ieri prin azi…
O seara minunata si tie, iti multumesc pentru frumosul comentariu
Eu as vrea un drum fara sfarsit, dar care sa contina numai patru pasi lasati in urma – ai mei si ai lui. Iar drumul acesta sa se termine odata cu noi, dar pasii sa ramana pentru eternitate.
Cred ca patru urme de pasi alaturati definesc cel mai bine mersul, sunt de acord cu tine, Irina
Multumesc mult!
Eu as privi inapoi cu mandrie, as exclama: ‘pfff…ce de urme aiurite, important e ca am ajuns la capat’
Apoi, de multe ori e mai interesant parcursul decat destinatia.
Eee, asta cu urmele aiurite mi se potriveste, recunosc
Si da, e mai important drumul decat capatul lui
[...] r i g s p r s t [...]
O zi faina, Teo!
O zi faina si tie, Cristi!
soarele îngenunchease şi el pe un deal şi se căznea să încapă prin coperta de sticlă pe-o pagină goală” un apus atat de impresionant
foarte frumos!
Salutare, senino, iti multumesc, sa ai o zi asa cum ti-e numele
[...] Ioan Usca Vania, Melami, Gabriela Ilieş, Gabi Cimpoca, Cati, Georgiana, Gina, Redsky, Scorpiuţa, Teo Negura, Virusverbalis, Napocel, Zina, Vic, Vera, Ana Usca, Anavero, Buimacii, Caius, Clipe de [...]
[...] ,shayna ,gabrielaelena ,ioanusca ,adrianvoicu ,caius ,gabirotaru ,dulcedeea ,teonegura ,stropidesuflet,cristiandima [...]
[...] să resimţi un specific ori un aer aparte al serilor din Timişoara trebuie să fii străin de oraş şi aflat într-o [...]
[...] Marinescu, Mirela Pete, Jocuri de cuvinte, Aurora Georgescu, Răzvan Cătălin Rinder, Grişka, Teo Negură, Gabriela Elena, Sophie, [...]
Am simţit că trăiesc…
“Nu simt nimic, nici o durere, ba dimpotrivă, parcă m-am mai născut o dată. Stau ca proasta, întinsă pe asfaltul rece, poate mă procopsesc cu vreo cistită… Măcar să fie din aia cinstită, vorba lui Andrei. Sângele are un gust plăcut când te …
[...] Teo Negură, Gabriela Savitsky, Gabriela [...]
[...] drumul. Aproape că îl simt cum mă pândeşte. Şi totuşi, unde sunt? Şi dacă-ţi sunt eu însumi [...]
[...] by Paşi de rezervă « Teo Negură on April 27, 2011 11:51 [...]